Restaurant cu Farmec
Oamenilor, Se făcea că circulam recent prin țară. Nu repede, cum îi șade bine unei babe, ci melcește, că eram pe șosea, iar pe șosele se întâmplă câini aplatizați, mașini puse de-a latul, copaci, nebuni și pierdere
Oamenilor, Se făcea că circulam recent prin țară. Nu repede, cum îi șade bine unei babe, ci melcește, că eram pe șosea, iar pe șosele se întâmplă câini aplatizați, mașini puse de-a latul, copaci, nebuni și pierdere
Oamenilor, Tocmai făceam ordine în cămară, când mi-am dat seama de două chestii: una, că eu nu am cămară. A doua, că, perfect neintenționat, blogul ăsta ameninţă să devină unul dedicat învățământului, dacă ne
Oamenilor, Știți cum eu nu zic niciodată chestii de politică? Eh, acum nu mă mai pot abține, pentru că mă cac pe mine de râs că ceea ce i-a trebuit lui Ponta ca să se convingă într-un bun final că pentru Educație a făcut crimă
Oamenilor, De ani întregi, după cum ştiţi, se întâmplă încontinuu două chestii în România: 1. babele sunt cele mai tari şi 2. se caută soluţia de a salva învăţământul de la înec. Care cum
S-a-ntâmplat într-o zi, demult, la vremea aia eram copil Şi toţi îmi spuneau: fă asta, nu fă ailaltă. Venise primăvara şi ieşisem să mă joc pe uliţă. Cum mă jucam, am văzut aşa, dintr-o dată Că timpul
Oamenilor, Trec pe aici puţin, cât să vă anunţ că am o preferinţă în ceea ce priveşte animalele pe cale de dispariţie. Tema pare să tropăie din ce în ce mai puternic pe creierele populaţiei fără prea multe lucruri de făcut,
« Déjà notre Gascon remonte de sa cave avec deux bouteilles de Madiran à la main. Plop ! Plop ! Encore. Il les hume. Les thèses prohibitives de Tancred sur l’incompatibilité entre le vin et la marche à
Babelor, Facebook a decis că Bucureștiul se numește de azi sau sâmbăta trecută înainte Ghermănești. Eu una mă bucur, acum soliștii vocali ai formațiilor străine nu vor mai fi puși în situația jenantă (de fapt, și pentru
Oamenilor, Poezie scurtă: Pe l-apus de soare / Cine sună oare? La uşa Dragonilor, precizez prozaic, că pân-aici m-au ţinut soluţiile poetice. De fapt, nu ştiu cine sună la uşa bârlogului dragonesc în general seara, dar acum
Babelor, Aseară. Rhetta plecase prin oraş să-nfulece nişte Mc Puiuţ, sau Mc Puicuţ, sau Mc Găinuşo, mă rog, mec-ceva-în-genul-ăsta, nu ştiu prea bine, ştiu doar că-i place. Voi ştiţi, volatilele alea prăjite, servite în lunchbox-uri
Oamenilor, Dacă aveţi memorie mai bună decât a mea, şi probabil măcar unii dintre voi au, pentru că-şi amintesc adresa asta şi mai trec din când în când pe aici (da, urmează să ziceţi că v-aţi notat adresa pe palmă,
Babelor, Tocmai scurmam prin net, pentru că alternativa ar fi fost să mă spăl pe cap, ceea ce nu este, de fapt, o alternativă, când m-am împiedicat de un cerșetor murdar. În cădere, l-am întrebat ce naiba caută pe Youtube,
Aseară. Petronia era în bucătărie, purta un pulover vert anglais şi se uita cum Fraila flamba un pluton de clătite cu dulceaţă de vişine care leneveau lasciv şi gourmet într-un platou. Restul, adică Rhetta, Veta şi cu mine şedeam
Oamenilor, Pentru că de azi începe să fie prea cald afară şi nici nu pot să mă caţăr pe chestii, am draci în consecinţă. În afară de asta, am terminat de compus cererea foarte dramatică la care am făcut aluzii discrete în
Oamenilor, Eu uit tare mult, probabil v-aţi săturat de câte ori v-am zis asta, dar adevărul e că nu-mi amintesc de câte ori v-am zis-o. Uitând eu atât de multe chestii şi atât de consecvent (aproape la fel de consecvent
Oamenilor, Să zicem că de data asta aveţi dreptate şi chiar am păţit ceva, de am dispărut atât de mult şi de muţeşte. Să mai zicem că ceva-ul ăla ar fi fost o chestie implicând complet involuntar (nu şi neaşteptat însă)
Mă babelor, Ieri dimineaţă, cred. Şedeam liniştit la masa din salon, citeam jurnalul şi Fraila ne turna cafea, mie şi Rhettei, care venise să luăm micul dejun împreună şi să discutăm nişte chestii printre molfăiturile de croissant-uri
Oamenilor, Voi aţi văzut vreodată un concurs între trei oameni care mută apa afară dintr-o groapă cu lopeţile, vărsând-o pe asfaltul de lângă ea, şi apa care fuge înapoi în zisa groapă, ca s-o umple la loc, fără
Oamenilor, Avem o chestie tare, pe care eu am aflat-o de la altcineva, şi pe care v-o zic şi vouă. Fiindcă sunt de treabă. De data asta, nici măcar nu vă mai asigur că e ok dacă nu vi se pare mişto, aşa cum fac de obicei, lăsându-vă
Oamenilor, Aseară au fost iar Oscarurile (nu știu de ce, dar mi se pare că au tendința să se repede o dată la ceva timp). Nemaigăsind nici un bilet de avertizare pe nicăieri, ca anul trecut, nu m-am mai uitat. Am observat în schimb, chiar
Oamenilor, Circulând regulamentar prin internet, dau de titlul următor: “Dublu câştigător al premiului Pulitzer, mort în Siria”. Îmi zic: săracul cetăţean, ce înseamnă să fii ziarist cu vocaţie, să te
Oamenilor, Mă uitam şi io prin oraş, să văd pe unde a ajuns Piticugras cu deszăpezirea, când am observat ceva demn de arătat şi altora. Nu, nu pe Piticugras chiar ţinând o lopată în mână, aşa ceva se vede la fel ca
Sau despre ce rău poate fi să fii nevoit să scrii numai ca să scrii. E vorba despre unul din oamenii cunoscuţi de opinia publică sub forma unei anagrame (vecin aşadar cu DSK, JFK, EBA şi cine vă mai trece vouă prin minte. Că tot am ajuns aici,
Oamenilor, Văd de ceva timp prin internet, căutând reţete de curăţat halebardele, că ceva lume a adoptat o ciudăţenie numită „Miercurea fără cuvinte”. Ceea ce mie mi se pare o tâmpenie, iertată fie-mi exprimarea de
Oamenilor, O altă chestie ciudată, şi de bine, şi tare, şi puţin îngrijorătoare, e că cineva ne citeşte şi vrea să-i molipsească şi pe alţii de noi. Prin urmare ne-a recomandat, la invitaţia unui om din ceea ce se numeşte “social
Oamenilor, Nu că-i tare? Ba da. Drept pentru care anunţ onor. DEXu’ online, la care multă lume aleargă pentru explicaţii, detalii sau etimologii, c-ar fi cazul să-şi aleagă mai atent reclamele, sau să le filtreze cumva, sau să le verifice,
Oamenilor, Pentru că ziua de azi nu s-a terminat, iar întrebările nu se termină nici când se termină zilele, trebuie să vă cer ajutorul în lămurirea unei chestiuni care nu-mi dă pace, sub forma unor cuvinte însăilate penibil
Oamenilor, Azi, două chestii bune, ca să nu ziceţi că nu suntem şi optimiste şi cu soarele la noi pe-aici, mai ales când afară e crivăţ, ger şi un nămete prietenos. Mai întâi, e bine. Apoi, iar e bine. Deci lumea e ok câteodată,
Oamenilor, Acum că am reuşit să alung şi puţinii cititori pe care blogul ăsta i-a avut vreodată, pot să mărturisesc celor care se mai rătăcesc pe-aici adevăratele mele planuri: voi transforma locul ăsta în banca internaţională a torrentelor
Oamenilor, Să vedeţi ce de chestii s-au întâmplat în ultima vreme: Mai întâi, un idiot şi-a dat un cap în gură (dar în repetate rânduri, deci mai multe capete – ceea ce aş fi putut să spun de